Un suflet bun iartă ușor
Orice greșeli sau răni ce dor
Și bucuria cea mai mare
E cînd există împăcare

Greșim cu toți neîncetat
Căci nu e om fără păcat
Dar gestul cel mai grațios
E-atunci cînd ierți ca și Hristos

Sufletul rău, fără onoare
Ține o viață supărare
Căci are inima haină
Și nu trăiește în lumină

El n-are milă, bunătate
Ci doar o cruntă răutate
Are săgeți otrăvitoare
Și calcă totul în picioare

Suntem greșiți și păcătoși
Și-adesea reci și nemiloși
Dar cît ar fi omul de rău
E tot primit de Dumnezeu

El iartă fără încetare
În bunătatea Lui cea mare
Nu ține ca noi dușmănie
Și e zăbavnic la mînie

Sufletul bun iartă și uită
Și are bunătate multă
Sufletul rău, e plin de ură
Și nu primește-nvățătură

Scriptura este pentru toți dreptarul
Și Domnul Isus este Harul
Cine primește-a Sa solie
Are viață pe vecie